Skip to main content Skip to search

Archives for Administration

Depunerea declaraţiei privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice, conform Legii nr. 129/2019

Oficiul Național al Registrului Comerțului a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai societăţilor, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Depunerea declaraţiei de către persoanele juridice

Potrivit art. 56 alin. (1) din actul normativ menționat, persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în Registrul Comerţului, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, depun o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, după cum urmează:

  1. La înmatriculare

Printre celelalte înscrisuri solicitate de lege, la înmatriculare, se va depune și declarația privind beneficiarul real, dată de către reprezentantul legal, în forma prevăzută de Legea nr. 129/2019.

  1. Anual

Declaraţia anuală se depune la oficiul Registrului Comerţului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.

  1. Ori de câte ori intervine o modificare

În termen de 15 zile de la data la care a intervenit o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real.

Nedepunerea de către reprezentantul legal a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real, anual sau ori de câte ori intervine o modificare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se realizează de către organele cu atribuţii de control ale Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi ale unităţilor sale teritoriale şi de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălări Banilor, prin agenţi constatatori proprii.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului Registrului Comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul persoanei juridice prevăzute la art. 56 alin. (1) nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii (cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond).

Depunerea declaraţiei de către societăţi înregistrate până la 21.07.2019

În cazul societăţilor înregistrate până la 21.07.2019 (data intrării în vigoare a legii), cu excepţia companiilor şi societăţilor naţionale, precum şi a societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, termenul de depunere (potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr. 129/2019) este de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, respectiv până la data de 21.07.2020.

Declarația privind datele de identificare a beneficiarilor reali se depune, prin grija reprezentantului legal, la oficiul Registrului Comerţului unde este înmatriculată societatea spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali, ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Nerespectarea de către administratorul care reprezintă societatea a obligaţiei prevăzute la art. 62 alin. (1), la expirarea termenului menționat anterior, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către organele cu atribuţii de control ale Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi ale unităţilor sale teritoriale şi de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor,prin agenţi constatatori proprii.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul societății nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii (cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond).

În anul 2020, persoanele juridice înmatriculate până la data întrării în vigoare a legii, supuse obligației de depunere a declarației privind beneficiarul real vor depune o singură declarație, după aprobarea situaţiilor financiare anuale, care va acoperi atât obligația reglementată de dispozițiile art. 62 alin.(1) din lege, cât și cea reglementată de dispozițiile art. 56 alin.(4).

Unde se depune declarația

În toate cazurile de mai sus, declaraţia se poate da în faţa reprezentantului oficiului Registrului Comerţului sau se poate depune în formă autentică.  Cererile de înregistrare având ca obiect depunerea declarațiilor de mai sus pot fi depuse la ghișeu, online sau prin corespondență, cu confirmare de primire. Cererea transmisă în formă electronic va avea încorporată/ataşată  semnătura electronică extinsă.  În cazul cererilor depuse online (https://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/inregistrarea-datelor-din-declaratia-privind-beneficiarul-real) sau prin corespondență, se vor anexa declarațiile privind beneficiarii reali, în formă autentică.

Oficiul Național al Registrului Comerțului din România

Read more
lichidare voluntara

Lichidarea voluntară a societăților comerciale, fără lichidator, doar cu ajutorul unui expert contabil

În existența unei entități economice pot apărea situații în care nu se mai justifică funcționarea acesteia, din motive precum lipsa  activității economice, cifra de afaceri foarte redusă, scăderea interesului pentru segmentul de produse sau servicii oferite sau neînțelegeri între asociați sau acționari.

Care este soluția în acest caz?

Asociații sau acționarii entității pot hotărî dizolvarea, lichidarea și radierea firmei. O astfel de decizie este adesea greu de luat, și este de la sine înțeles că persoanele implicate își doresc o soluție cât mai simplă și rapidă, care să limiteze pierderile de timp și bani.

Formalitățile referitoare la lichidarea unei societăți sunt mai simple sau mai complicate, în funcție de cât de bine se înțeleg asociații/acționarii cu privință la repartizarea bunurilor societății. În multe cazuri, reprezentanții entității respective aleg lichidarea voluntară, adică fără numirea de lichidator, doar cu ajutorul unui expert contabil.

Ce trebuie să știi despre lichidarea voluntară?

Lichidarea societății comerciale constă într-un ansamblu de operațiuni care au ca scop finalizarea operațiunilor comerciale aflate în curs la data dizolvării societății, încasarea creanțelor societății, transformarea bunurilor societății în bani, plata datoriilor societății și împărțirea activului net între asociați.

Lichidarea societăților comerciale este supusă principiilor generale consacrate de Legea nr. 31/1990, acestea fiind:

  • Personalitatea juridică a societății subzistă pentru nevoile lichidării.
  • Lichidarea societății se face în interesul asociaților.
  • Lichidarea societății este obligatorie, iar nu facultativă.

Care sunt pașii lichidării voluntare?

1. Stingerea datoriilor către terți
2. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor ce derivă din hotărârea cu privire la repartizarea activelor rămase
3. Întocmirea bilanțului premergător lichidării
4. Calculul taxelor aferente lichidării
5. Întocmirea bilanțului de lichidare

Hotărârea de dizolvare reprezintă procesul de încetare a activității și deschiderea procedurii de lichidare a patrimoniului social. Din momentul dizolvării, în cadrul entității nu se mai pot întreprinde noi operațiuni, interdicție care se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societății ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentință judecătorească. Societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, pană la terminarea acesteia.

Radierea – ultima etapa

Radierea reprezintă ultima operațiune prin care societatea  este “eliminată”/” ștearsă” din Registrul Comerțului şi işi pierde definitiv personalitatea juridică. La Registrul Comerțului se depun:

• cerere de radiere
• certificatul de înregistrare și certificatele constatatoare de autorizare în original
• bilanțul premergător bilanțului de lichidare – aici se stabilește repartizarea activelor societății și a taxelor rezultate din lichidare
• bilanțul de lichidare, certificat de la Administrația Financiară din care rezultă că societatea nu are datorii la bugetul de stat și la contribuțiile sociale

Lichidarea voluntară fără lichidator (denumirea ei exactă din lege fiind dizolvare și lichidare simultană cf. art 235 din Legea 31/1990) este soluția cea mai simplă. Alegând acest tip de lichidare nu ai nevoie de un lichidator, dar ai nevoie de expert contabil.

Consultanța unui expert contabil este vitală înainte de începerea operațiunii de lichidare voluntară. Poți beneficia de acest serviciu apelând la Integrum, iar experții noștri contabili vor întreprinde toate acțiunile necesare, pentru a putea încheia această etapă din viața entității tale, alegând cele mai bune soluții din punct de vedere contabil și fiscal.

Claudia Columban-Expert Contabil

Telefon: 0744834854

Read more

Strategiile firmei

               A rămâne în vârf constituie o artă!

Cuvântul „strategie“ provine din terminologia militară, desemnând arta și știința conducerii armatelor. În management, strategia semnifică măsurile sau acțiunile principale pe care planifici să le întreprinzi pentru îndeplinirea obiectivelor. Obiectivele, pe de altă parte, țin mai degrabă de dorințele managerului, raportate la piață și situația economică a zonei de acțiune.

Pentru început trebuie să identificăm tipul de strategie pe care vrem să-l abordăm, iar pentru aceasta vom stabili nivelul volumului de activitate al entității. De asemenea, este important de știut ce este primordial pentru firmă pe termen scurt și mediu: creșterea semnificativă a vânzărilor, stabilitatea sau dezinvestiția.

Creșterea semnificativă a vânzărilor este motivată de anumite domenii de afaceri, cu o mare dinamică a schimbărilor. Aici supraviețuitoare sunt numai entitățile de talie mare în care interesul acționarilor și al altor investitori este reprezentat de creșterea capitalului bursier și speranța de recuperare a capitalurilor investite. Principalele strategii de creștere sunt:              

  1. Strategia concentrării – aceasta înseamnă că entitatea urmărește extinderea volumului de activitate în domeniul de afaceri curent și se realizează prin dezvoltarea pieței, dezvoltarea produsului și absorbirea concurenților.
  2. Strategia extinderii în domenii conexe, numită a integrării verticale-presupune pătrunderea firmei în domenii de afaceri furnizoare, lucru care se realizează cu un angajament financiar substanțial.
  3. Diversificarea domeniilor de activitate diferite de activitatea curentă – definește strategia diversificării prin conglomerare, adică societatea nu trebuie să fie dependentă de un singur domeniu de afaceri, mai ales când aceste piețe sunt saturate sau în declin.

Sunt și companii care au un grad de mulțumire foarte ridicat și își doresc stabilitate, cel puțin pe o anumită perioadă de timp, iar aici vorbim de strategia stabilității. La acest tip de strategie vom identifica factorii care au dus la rezultatele excelente de până acum și modalitatea în care acestea pot fi menținute.

Dezinvestiția intervine atunci când se constată că zona de acțiune a obiectului de activitate este în declin din cauza factorilor economici interni sau externi ori când viziunea managerilor este foarte pesimistă și s-au  identificat noi orizonturi de acțiune.

Orice alegere a unui tip de strategie trebuie însoțită de pasiunea pentru creație și cercetare, deoarece succesul se întreține căutând mereu  acele elemente logice, certe, verificabile în practică.

Claudia Columban – Expert Contabil, Integrum Group

Read more