Schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri, cu o valoare de 4 miliarde de euro, coordonate de Ministerul Finanțelor, au primit astăzi, 9 septembrie 2022, aprobarea Comisiei Europene. Programele se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare (FRC) și Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

“Aprobarea de astăzi a Comisiei Europene se traduce simplu: încă 4 miliarde de euro pentru economia românească! Lansarea noului program IMM INVEST PLUS va contribui la dezvoltarea economiei românești, prin atragerea de capital cu cele mai mici costuri de finanțare de pe piață, pentru un număr estimat de beneficiari de aproape 25.000.
Această schemă de ajutor de stat va permite păstrarea locurilor de muncă, va asigura viabilitatea și va contribui la dezvoltarea activității IMM-urilor și a întreprinderilor beneficiare cu capitalizare de piață medie. Sprijinim mediul privat și vom continua să facem acest lucru, așa cum ne-am angajat de la bun început, IMM-urile fiind unul dintre principalii piloni ai dezvoltării economice”, a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Astfel, începând de luni, 12 septembrie 2022, antreprenorii sunt invitați să se înscrie pe platforma www.imminvest.ro, pentru a accesa fondurile puse la dispoziție prin intermediul Programului IMM INVEST PLUS, utilizând oricare din componentele sale: IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST. Ajutoarele de stat vor fi acordate sub forma de garanții pentru împrumuturi și granturi ce vor acoperi comisionul de risc, precum și comisionul de administrare pe toată durata de valabilitate a garanției acordate, iar dobânzile aferente creditelor vor fi subvenționate pe o perioadă de până la 12 luni.

Prin schema de ajutor de stat pusă la dispoziție de către Ministerul Finanțelor și operaționalizată prin FNGCIMM, FRC și FGRC, plafonul de garantare al programului a fost majorat cu peste 10 miliarde de lei, la 17,75 miliarde de lei, iar schema de ajutor de stat sub formă de granturi depășește 1,9 miliarde lei.

Conform prevederilor Cadrului temporar pentru acordarea ajutoarelor de stat, schema de ajutor de stat poate fi accesată până la data de 31 decembrie 2022 și oferă accesul la finanțări de maxim 10 milioane lei pentru proiectele de investiții/beneficiar și de maximum 5 milioane pentru capital de lucru. Procentul de garantare poate atinge până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a finanțărilor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiții și de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru.

Ajutoarele de stat pot ajunge până la 500.000 Euro/întreprindere/UAT, cu excepția domeniului producției primare de produse agricole, unde beneficiarii pot primi până la 62.000 euro/întreprindere sau de 75.000 euro pentru beneficiarii din domeniul acvaculturii și pescuitului.

Informații suplimentare despre Programul IMM INVEST PLUS

Componenta IMM INVEST ROMÂNIA facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.
Componenta AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.
Componenta IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, din zona urbană care activează în sectoare productive.
Componenta GARANT CONSTRUCT are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediul implementate de:
1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură
2. Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

Printre măsurile de susținere a mediului de afaceri și a investițiilor amintim:

• Permanentizarea procedurii de rambursare a TVA cu control ulterior. În perioada 01.11.2019-31.07.2021 numărul solicitărilor de rambursare TVA analizate a fost de peste 179.000. Dintre acestea, peste 160.000 deconturi au fost soluționate cu control ulterior, ceea ce reprezintă un procent de 90% din totalul cererilor soluționate. Suma totală aferentă solicitărilor de rambursare TVA cu control ulterior a fost de 27 mld. lei, ceea ce reprezintă peste 83% din suma totală solicitată la rambursare. Consecințele pozitive ale acestei măsuri se reflectă și în evoluția evident descrescătoare a stocului de rambursări TVA. La data de 1 noiembrie 2019, numărul solicitărilor de rambursare TVA nesoluționate era de aproximativ 30.000 în sumă de 7,2 mld. lei, în timp ce, la data de 31 iulie 2021, se mai aflau în diferite stadii de soluționare doar 4.700 deconturi în sumă de 2,7 mld. lei;
• Permanentizarea procedurii de eșalonare la plată în formă simplificată. În prezent, un număr de 58.476 de contribuabili beneficiază de eșalonare la plată în formă simplificată pentru obligații în sumă de 12,7 miliarde de lei. Încasările realizate ca urmare a acordării eșalonărilor la plată în formă simplificată sunt în cuantum de 14,2 miliarde, rate eșalonate și obligațiile de bază;
• Crearea cadrului legal pentru corectarea erorilor în cazul în care un contribuabil de bună-credință achită obligațiile bugetare la un alt organ fiscal decât cel competent;
• Extinderea măsurii privind anularea accesoriilor introdusă prin OUG 69/2020, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale cu modificări ulterioare pentru inspecțiile fiscale și verificările situațiilor fiscale personale efectuate în perioada 14 mai 2020 – 29 martie 2021. De la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020 și până în prezent au beneficiat de această facilitate un număr de 71.800 contribuabili, care au achitat 56 mld. lei la bugetul general consolidat și care au beneficiat de anularea accesoriilor în sumă de 3 mld. lei;
• Deblocarea activității Comisiei fiscale centrale, ceea ce va conduce la identificarea soluțiilor optime în aplicarea unitară a prevederilor legislației fiscale, comisie din care fac parte salariați ai ANAF și MF care vor clarifica aspecte de dezbatere între cele două instituții.

Principalele măsuri privind digitalizarea administrației publice sunt:

• Obligativitatea înrolării autorităților publice, instituțiilor publice sau de interes public din administrația publică centrală și locală în sistemul informatic propriu al Ministerului Finanțelor și ANAF numit PatrimVen. Măsura se aplică începând cu data de 1 martie 2022 și are ca scop accelerarea procesului de digitalizare a administrației publice, punând în prim plan deservirea cetățenilor/contribuabililor;
• Obligativitatea înrolării în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor – ANAF, respectiv Spațiul Privat Virtual, a persoanelor juridice, asocierilor și altor entități fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent. Înrolarea în SPV asigură o comunicare și un mod de lucru 24/24, 7 zile pe săptămână cu administrația fiscală și reprezintă o eficientizare clară a modului în care cetățeanul interacționează cu organul fiscal. Măsura se aplică începând cu data de 1 martie 2022;
• Implementarea conceptului SAF-T, Standard Audit File for Tax – formă de control simplificată, schimb standard de date cu ANAF, prin care se eficientizează activitatea de control și se reduce costul conformării. De asemenea, se asigură transparență și creșterea gradului de încredere între organul fiscal și contribuabil. Calendarul de implementare:

• testarea voluntară a contribuabililor va fi demarată începând cu 01 septembrie 2021;
• operaționalizarea sistemului pentru marii contribuabili începând cu 01 ianuarie 2022.

• ”E-factura – sistemul obligatoriu de facturare electronică” Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, va implementa, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unui program pilot, un sistem de facturare electronică ce va permite încărcarea, stocarea și descărcarea facturilor emise de contribuabili în relația cu autoritățile/instituțiile publice. Asigură o transparentizare a facturării și va contribui la creșterea veniturilor către bugetul statului. În primă fază, sistemul va funcționa B2G, adică Business to Government, ca proiect-pilot, astfel încât să poată fi îmbunătățit și, ulterior, introdus și B2B, adică Business to Business.                                                                                                                                                                        -Ministerul Finatelor

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

• Între 02 – 27 august 2021 de la unitățile Trezoreriei Statului;
• Între 02 – 26 august 2021 pentru mediul urban și 02 – 25 august 2021 pentru mediul rural, prin Compania Națională Poșta Română.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secțiunea Datorie publică) , www.posta-romana.ro.

Comisia Europeană a aprobat solicitarea Ministerul Finanțelor, adresată în baza Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, de a prelungi Programul IMM Invest România și Subprogramul Agro IMM Invest, începând cu 1 iulie 2021 până la data de 31 decembrie 2021, și de a majora plafoanele schemei de ajutor de stat de la 800.000 euro la 1.800.000 de euro pentru fiecare întreprindere.

Demersurile Ministerului Finanțelor au fost făcute ca urmare a impactului benefic pe care programele l-au avut asupra economiei, cât și a interesului IMM-urilor de a accesa în continuare credite cu garanții de stat.

„Aprobarea Comisiei Europene de continuare a Programului IMM Invest România și a Subprogramului Agro Invest vine ca o recunoaștere a adecvării și eficienței măsurilor de sprijin care susțin mediul antreprenorial românesc. Infuzia de capital atrasă prin Programul IMM Invest în anul 2020, care a depășit 15 miliarde lei, prin acordarea a peste 25.500 de credite garantate de stat, continuă și în anul 2021.
O altă veste bună este că, prin decizia Comisiei Europene, suntem în măsură să majorăm plafoanele schemei de ajutor de stat, pentru a putea susține accesul la finanțare a peste 58.000 de beneficiari în cei doi ani de funcționare a Programului, în limita plafonului anual de garantare, în valoare de 15 miliarde lei.
Până în prezent, Ministerul Finanțelor, prin FNGCIMM, a alocat IMM-urilor sume de peste 222 milioane de lei, pe parcursul anului 2020, și peste 246 milioane de lei, pe parcursul acestui an, reprezentând comisioane și dobânzi. Aceste date arată că programele dezvoltate sunt un succes care plasează economia României într-un grafic de dezvoltare ascendent”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Aferent aprobării Comisiei Europene de a continua Programul IMM Invest, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a îmbunătățit procedura de implementare a Programului prin majorarea plafoanelor schemei de ajutor de stat, de la 100.000 euro la 225.000 de euro pentru companiile care realizează producție primară de produse agricole, de la 120.000 euro la 270.000 de euro pentru companiile din sectorul pescuitului și acvaculturii și de la 800.000 euro la 1.800.000 de euro pentru fiecare întreprindere. De asemenea, cuantumul împrumuturilor a fost dimensionat în funcție de necesarul de lichidități și de dimensiunea întreprinderii, respectiv 18 luni în cazul IMM-urilor sau 12 luni în cazul întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie.
Conform datelor FNGCIMM, la data de 30 iunie 2021, au fost înregistrate în aplicația instituției un număr de 8.144 de solicitări de garantare, dintre care aproximativ 7.252 sunt aferente Programului IMM Invest, indicând un grad de consum al plafonului alocat inițial de peste 44%, restul de 891 de solicitări fiind în cadrul Subprogramului Agro IMM Invest, cu un grad de consum al plafonului alocat inițial de peste 85%. Pe parcursul a două luni de funcționare a Programului, au fost aprobate 4.106 credite, cu o valoare de finanțare de aproximativ 3,72 miliarde lei și o valoare de garantare de aproximativ 3,05 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de act normativ prin care propune o serie de măsuri necesare pentru protejarea sănătății cetățenilor, pentru evitarea blocajelor în activitatea organelor fiscale centrale și pentru aplicarea unui tratament unitar debitorilor care au făcut obiectul unei inspecții fiscale sau verificării situației fiscale personale, astfel încât aceștia să nu fie dezavantajați față de ceilalți contribuabili care se află în situații similare.

Astfel, proiectul de act normativ prevede înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) a persoanelor juridice, asocierilor și a altor entități fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, în formele prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 44/2008. Înscrierea în SPV rămâne opțională până la data la care prevederile cuprinse în actul normativ intră în vigoare. După acest termen cererile, înscrisurile sau orice alte documente depuse la organul fiscal central în format letric nu vor mai fi luate în considerare.

“Am publicat acest proiect spre consultare publică, iar forma finală va fi adoptată după încheierea discuțiilor cu partenerii din mediul privat. Ne dorim ca Spațiul Privat Virtual să devină un instrument-cheie în ceea ce privește interacțiunea cu contribuabilii și vom extinde serviciile disponibile prin intermediul acestei platforme concomitent cu sporirea eforturilor de înrolare a persoanelor juridice și a persoanelor fizice autorizate. În prezent se lucrează la identificarea unor mecanisme de simplificare și flexibilizare a înrolării și autentificării utilizatorilor în SPV. În plus, până la data când prevederile actului normativ vor intra în vigoare, ANAF trebuie să ia măsuri pentru a fi pe deplin pregătită atât să proceseze numărul suplimentar de contribuabili care se vor înrola în SPV, cât și să ofere tot suportul acestora pe parcursul întregului demers astfel încât tranziția să se desfășoare fără probleme. Prin eliminarea hârtiilor, a cozilor la ghișeu și a birocrației excesive, consider că facem un pas foarte important spre digitalizarea administrației fiscale, fapt ce ne aduce mai aproape de standardele și de bunele practici europene în domeniu, adică de normalitate”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Astfel, Ministerul Finanțelor face un pas important pentru dezvoltarea digitalizării și eficientizarea comunicării dintre stat și contribuabili, urmând ca această schimbare să aducă o serie de beneficii pentru contribuabili, precum:

• evitarea interacțiunii fizice (ghișeu, poștă), comunicarea fiind realizată non-stop, prin intermediul SPV;
• eliminarea timpilor de așteptare, întrucât anumite document, precum certificatele de atestare fiscală sau cazierul fiscal, se pot obține mult mai repede;
• posibilitatea depunerii mai multor tipuri de cereri on-line, precum și vizualizarea răspunsurilor direct din SPV;
• posibilitatea consultării situației fiscale la zi, respectiv posibilitatea de a solicita situația obligațiilor de plată sau a plăților efectuate;
• primirea de informații personalizate legate de obligativitatea depunerii anumitor declarații sau termenele aferente de depunere;
• acces la evidența completă a tuturor interacțiunilor contribuabilului cu ANAF, precum tipul declarațiilor depuse și data depunerii.

Este important de subliniat că serviciile oferite contribuabililor prin intermediul platformei SPV vor fi extinse, astfel ca până la data când prevederile actului normativ vor intra în vigoare, contribuabilii vor benefica de declarații pre-completate, rapoarte care să se poată importa în programele de contabilitate, fișiere prelucrabile, precum și de posibilitatea de a efectua plăți prin platforma SPV.

În acest moment, în România sunt 1,5 milioane de persoane juridice, dintre care au cont în SPV 510.000 de contribuabili. Această situație se traduce prin faptul că 33% sunt deja înscriși în SPV, urmând ca încă un milion de contribuabili să beneficieze de această infrastructură digitală. Din totalul persoanelor fizice care desfășoară activități independente (662.000), doar 5% (35.000) au cont în platforma SPV.

Totodată, se creează cadrul legal, astfel încât comunicarea dintre ANAF și autoritățile publice, instituțiile publice și de interes public din administrația publică centrală și locală să se realizeze exclusiv prin PatrimVen în baza unui protocol trimis de ANAF către fiecare autoritate publică, instituție publică sau de interes public.

De asemenea, proiectul modifică prevederile Codului de procedură fiscală în scopul recunoașterii bunei credințe a contribuabililor, în situația în care, din greșeală, aceștia plătesc obligațiile fiscale la un alt organ fiscal decât cel căruia i se cuveneau sumele pentru plata obligațiilor bugetare. Astfel, la cererea contribuabililor, viramentele efectuate eronat se vor corecta, cu păstrarea datei plății, iar în funcție de data plății se va păstra beneficiul acordat de legiuitor de plată a jumătate din minimul legal al amenzii.

Pentru aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor se propune:

• anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși inspecției fiscale sau verificării situației fiscale personale începute și pentru care s-a comunicat decizia de impunere în perioada cuprinsă între data de 15 mai 2020 (după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 69/2020) și data de 28 martie 2021 (până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 19/2021). Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere, până la un anumit termen, și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv. În situația în care obligația bugetară principală stabilită prin decizia de impunere a fost achitată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, contribuabilul are dreptul de a beneficia de facilitatea fiscală dacă depune cererea până la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv;
• anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși verificării documentare după data de 15 mai 2020. Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere până la anumite termene și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv, respectiv în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere dacă termenul de 90 de zile se împlinește după 31 ianuarie 2022 inclusiv. În ambele situații reglementate, accesoriile stinse atât înainte, cât și după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se restituie potrivit Codului de procedură fiscală.

Ministerul Finanțelor invită la dialog toate instituțiile și părțile interesate care vor beneficia de această ordonanță, urmând ca, la începutul lunii iunie, propunerea finală să reflecte consensul atins în urma dezbaterilor.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională.